Fuga în Egipt

Egyptian Revolution Jan 25th 2011 – Take what’s Yours! from JoeChaban on Vimeo.

Mi s-a făcut pielea de găină. Am simțit că mă ustură ușor sub pleope . Ca atunci când îți vine să plângi. Mi-a venit să mă ridic și să plec în Egipt. Dar în loc de asta am început să caut cântece revoluționare. În loc de asta am început să scriu. În loc de asta voi spune: mă voi ruga pentru voi. În loc de asta voi scrie fraze lungi: mă voi ruga să nu fie folosit entuziasmul vostru, dorința asta pură de libertate în cine știe ce scopuri, așa cum s-a întâmplat la noi acum 21 de ani. (Deși e evident că libertatea miroase a petrol). În loc de asta mintea mea va căuta ceva și în loc de asta.   În doar câteva minute voi redeveni omul care își savurează libertatea și nu-i pasă de ceilalți.

Mi-am amintit de Caché. Camera care filmează casa unde stau personajele principale. Momentele când nu știi dacă  ceea ce vezi e de pe casetă sau e filmul în sine. Confuzia asta între real și virtual. Între manifestare și ce e dincolo de ea. Trecerile astea subtile. Tu unde ești? Asta mă întreabă Haneke. Tu unde îți savurezi libertatea? Stând într-un living încăpător certându-te cu soția, negând totul, negând amenințarea, incapabil să înțelegi că ești răspunzător? În spatele tău televizorul deschis, se prezintă știrile, încă un atentat palestinian, încă 10 morți, dar tu nu vezi nimic din toate astea, tu vrei să ai o viață liniștită. Negi totul.

Anunțuri

4 gânduri despre „Fuga în Egipt

  1. mie poemul tău îmi aminteşte de Maiakovski.:) imi pare că axperimentezi tot mai mult în ultima vreme. e prima oară când observ un soi de conştiinţă nouă, una global-colectivă. îmi place. pare un poem de demult.
    succes în continuare, maestre. îţi voi rămâne şi pe mai departe, un cititor(critic) fidel.

  2. imi place, asa cum spunea alex f. mai sus, constiinta asta noua, social angajata. e buna poezia de tipul asta, mereu mi-a placut. mie imi aminteste de ginsberg (da, știu că fîs!) cu „am văzut cele mai strălucite spirite ale generației mele distruse de nebunie, pierind de foame isteric nude, târându-se prin străzile negre în căutarea unei doze aspre”

  3. da, nu m-am gândit deloc la poezie când am scris-o, dar într-adevăr am avut ceva mai multă grijă la nivelul estetic al exprimării, vorba ta 😀

    îi mai lipsesc totuși niște chestii ca să fie poezie..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s