Lună: martie 2010

Interviu cu Radu Aldulescu

Publicat de

0

Un interviu zguduitor luat de Andra Rotaru extraordinarului romancier Radu Aldulescu:

În cei 17 ani scurși de atunci, cărțile mele, care au avut succes de critică, n-au mai luat nici un premiu USR sau ASB, și aș risca niște explicații. Debutul meu s-a întâmplat într-o perioadă pe care aș numi-o de intenție de reorientare a politicii culturale. Reorientare sau schimbare care, la o adică, chiar s-a înfăptuit. Cum? Schimbarea s-a vrut în bine, dar s-a făcut în rău și a dus la rău, iar rezultatele se văd azi cu ochiul liber – piața cărții căzută, haosul valorilor etc. La vremea aceea însă, exista o dilemă a elitei intelectuale, care în mod sugestiv și simptomatic a dat numele revistei respective. Dilema era dacă suntem împotriva ăstora, foștii securiști și activiști care oricum luaseră puterea, sau cu ei. Era de fapt o falsă dilemă, iar revista cu numele ăsta a reușit să subziste până-n zilele noastre dând apă la moară acestui fals. Ei, elita intelectuală, precum curva, s-a dus cu cei mai puternici, iar asta se vede mai bine decât oricând astăzi. Am făcut o mică buclă-descriere a contextului, pentru a arăta că de la unul ca mine se așteptau în momentul acela și-n perioada de după primirea respectivului premiu, lucruri cu totul diferite față de ceea ce am făcut, și anume scrierea unor romane bune. Literatura propriu zisă deja devenise o ocupație neserioasă. A fi scriitor a început să însemne cu totul altceva decât a scrie literatură propriu-zisă, și mai ales roman. Venise vremea jurnalelor, memoriilor, eseurilor politice, analismului politic cu deschidere imediată în politica la zi […]

Restul interviului aici

Colocviul Național de Literatură Română Contemporană

Publicat de

2

In perioada 18-19 martie 2010 se desfasoara Colocviul National de Literatura Romana Contemporana, editia a VI-a, in Aula Universitatii Transilvania, Invitati speciali : poetul, criticul si istoricul literar Ion Pop si prozatorul Radu Cosasu.

Evenimentul este organizat de Facultatea de Litere a Universitatii Trasnilvania din Brasov. Participa studenti si cadre didactice de la 14 Universitati din tara.

Programul evenimentelor de joi, 18 martie 2010
09,00–10,30 Deschiderea Colocviului
Sala mare a Aulei Universităţii Transilvania din Braşov
Cuvântul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov, prof. univ. dr. Ion Vişa
Cuvântul Decanului Facultăţii de Litere, prof. univ. dr. Andrei Bodiu
Virgil Podoabă despre Radu Cosaşu
Radu Cosaşu – confesiuni de autor
Andrei Bodiu despre Ion Pop
Ion Pop – confesiuni de autor

Sesiunea studenţilor – Secţiunea I / sala UI2
Ion Pop, poet, critic şi istoric literar
Juriul secţiunii:
Crina Bud
Sanda Cordoş
Rodica Ilie
Ruxandra Ivăncescu
Nicolae Oprea
Lăcrămioara Petrescu
Sorina Sorescu
Andrei Terian

Sesiunea studenţilor – Secţiunea II / sala UI3Radu Cosaşu, prozator
Juriul secţiunii:
Ioana Both
Elena Crasovan
Mihai Ignat
Adrian Lăcătuş
Marius Miheţ
Catrinel Popa
Ion Simuţ
Dragoş Varga

Secvenţa I – Moderator: asist. dr. Georgeta Moarcăs
10,45 – 11,00
Andreea Smedescu, Universitatea din Piteşti
Elemente livreşti şi simboluri mitice în poezia lui Ion Pop
11,00-11,15
Iulia Rădac, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj
Ion Pop la „Echinox”
11,15-11,30
Luiza Bubău, Universitatea Transilvania din Braşov
Ion Pop şi „obsesia” totului
11,30-11, 45
Gheorghiţă Răileanu, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Ion Pop. De la instantaneul critic la interacţiunea receptării
11,45- 12,05 Discuţii

Secvenţa I – Moderator: lect. dr. Mihai Ignat10,45-11,00
Valentin Covaciu, Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureş
Calul din cubul de gheaţă
11,00-11,15
Oana Doboşi, Universitatea de Vest din Timişoara
Despre bătrâneţe şi cadenţa vieţii cotidiene
11,15-11,30
Irina Mircea, Universitatea Transilvania din Braşov
Radu Cosaşu între nostalgia mic-burgheză şi pseudo-metamorfoza proletcultistă
11,30-11,45
Monica Mihalca, Universitatea de Nord din Baia-Mare
Radu Cosaşu – Îmlânzirea literaturii sau efortul de a fi inconsecvent
11,45-12,05 Discuţii

Secvenţa II Moderator: asist. dr. Romulus Bucur
12, 15- 12,30
George Neagoe, Universitatea din Bucureşti
Un critic neomodern al avangardei
12,30-12,45
Ana Maria Puşcaşu, Universitatea din Timişoara
Ipostaze (ofensive) ale corporalităţii în poezia lui Ion Pop
12,45-13,00
Ioana Mihaela Vultur, Universitatea „Petru Maior”
din Târgu-Mureş
Expertiza literaturii de avangardă
13,00-13,15
Laura Cornea, Universitatea de Nord din Baia-Mare
Ion Pop – Marginile poeziei
13,15-13,35 Discuţii

Secvenţa II Moderator: conf. dr. Ruxandra Ivăncescu
12,15-12,30
Robert Cincu, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj
Consolarea prin politică în proza lui Radu Cosaşu
12,30-12,45
Elena Pârlog, Universitatea din Bacău
Radu Cosaşu, Însisificarea stării de interbelic
12,45- 13,00
Alina Ţiboacă, Universitatea Transilvania din Braşov
Realitatea ficţiunii sau ficţiunea realităţii
13,00- 13,15
Georgiana Avram, Universitatea din Piteşti
„Nuvelistul” şi absurdul cotidian în proletcultism
13,15-13,35 Discuţii

Secvenţa III Moderator: prep. univ. Dan Botezatu
14,30- 14,45
Raluca Toderel, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Ion Pop – critic al echinoxismului
14,45-15,00
Gabriel Nedelea, Universitatea din Craiova
Ion Pop. O perspectivă asupra avangardei româneşti
15,00-15,15
Cristina Popescu, Universitatea din Bacău
„Elogii în defensiva” avangardei literare româneşti.
Critica, mitul şi echilibrul dinamic
15,15-15,30
Simona Necula, Universitatea Transilvania din Braşov
Vasul lui Argo sau reabilitarea manierismului echinoxist
15,30-15,45
Iulia Socea, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Ion Pop. Ceremoniile reprezentării

Secvenţa III Moderator: conf. dr. Adrian Lăcătuş
14,30- 14,45
Silvia Mitricioaiei, Universitatea din Bucureşti
Radu Cosaşu sau despre imposibilitatea matematicilor
14,45-15,00
Andreea Apetrăchioaiei, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi
Eros „în creion” şi livresc „scrijelit cu stiloul” în poezia lui
Radu Cosaşu
15,00-15,15
Adina Covrescu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Ideologie şi libertate în ciclul Supravieţuirilor
15,15- 15,30
Vlad Sibechi, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Radu Cosaşu. Exerciţii de supravieţuire. Între realitate,
ironie şi ficţiune
15,30-15,45
Niţu Daniela, Universitatea Transilvania din Braşov
Pun(c)te de trecere
15,45-16,00
Irina Roxana Georgescu, Universitatea Bucureşti
Ficţionari şi ficţiuni
16,00-16,20 Discuţii

16:30–18:30 Dezbatere: Scriitorul în/şi Universitate(a)Sala mare a Aulei Universităţii Transilvania din Braşov
Participă: Ion Pop, Radu Cosaşu, Al. Cistelecan, Ovidiu Moceanu, Virgil Podoabă,
Caius Dobrescu, Gheorghe Ardeleanu şi alţii
Moderator: Andrei Bodiu

Programul evenimentelor de vineri, 19 martie 2010
Secv. I – Moderator : prof. dr. Ovidiu Moceanu
8,00-8,15
Lect. dr. Sorina Sorescu, Universitatea din Craiova
De recitit : Jocul poeziei
8,15-8,30
Dr. Elena Craşovan, Universitatea de Vest din Timişoara
Radu Cosaşu “As Times Goes By”
8,30-8,45
Lect. dr. Nicoleta Cliveţ, Universitatea Transilvania din Braşov
Ion Pop faţă cu poezia mai multor generaţii (şaizecistă,
optzecistă şi douămiistă)
8,45 – 9,00
Lect. dr. Mihai Ignat, Universitatea Transilvania din Braşov
Supravieţuiri onomastice
9,00-9,20 Discuţii
9,20-9,30 Pauză

Secv. II – Moderator: prof. dr. Virgil Podoabă9,30-9,45
prof. dr. Nicolae Oprea, Universitatea din Piteşti
Poetul cărturar (Ion Pop)
9,45-10,00
prof. dr. Ioana Both, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj
Retorica extremismului de centru
10,00-10,15
Lect. dr. Crina Bud, Universitatea de Nord din Baia-Mare
Ion Pop – Ore avangardiste
10,15-10,30
Asist. dr. Catrinel Popa, Universitatea din Bucureşti
Când povestirea devine poem (transgresarea graniţelor
dinspre genurile canonice în Poveşti pentru a-mi
îmblânzi iubita)
10,30-10,45
Prof. dr. Vasile Spiridon, Universitatea din Bacău
Titlu rezervat
10,45-11,05 Discuţii
11,05-11,15 Pauză

Secv. III – Moderator: conf. dr. Adrian Lăcătuş11,15-11,30
Prof. dr. Caius Dobrescu, Universitatea din Bucureşti
Muzica îndoielii
11,30-11,45 – Prof. dr. Lăcrămioara Petrescu,
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Ion Pop – lectura poeziei
11,45-11,55
Lect. dr. Dragoş Varga, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Titlu rezervat
11,55-12,05 – conf. dr. Ruxandra Ivăncescu,
Universitatea Transilvania din Braşov
Ion Pop, criticul literar
12,05-12,20 Discuţii
12,20-12,30 Pauză

Secv. IV – Moderator: conf. dr. Rodica Ilie12,30-12,45
Conf. dr. Sanda Cordoş, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj
Cu Radu Cosaşu şi Ion Pop la revoluţie
12,45-13,00 – Lect. dr. Daniela Petroşel, Universitatea
„Ştefan cel Mare” din Suceava
Titlu rezervat
13, 00-13,15
Prof. dr. Andrei Bodiu, Universitatea Transilvania din Braşov
Domnilor tovarăşi
13,15-13,30
Lect. dr. Andrei Terian, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Judecata de valoare în critica lui Ion Pop
13,30-13,40
Conf. dr. Adrian Lăcătuş, Universitatea Transilvania din Braşov
Istoria lui Radu Cosaşu
13,40-13,50 – Prof. dr. Virgil Podoabă, Universitatea
Transilvania din Braşov
Experienţă revelatoare şi operă la Radu Cosaşu
13,50-14,05 Discuţii
14,05-15,00 Masa de prânz

15:00–16:30 Decernarea premiilor ediției a VI-a

Dezbatere: Biografia şi opera
Sala mare a Aulei Universităţii.
Participă: Radu Cosaşu, Ion Pop, Ion Simuţ, Sanda Cordoş, Al. Cistelecan, Caius Dobrescu, Alexandru Muşina,
Virgil Podoabă şi alţii. Moderator: Adrian Lăcătuş
17:00–19:00
Dialaog cu Radu Cosaşu, sala UI2 Dialog cu Ion Pop. Lansarea volumului de poezie
Moderator: Caius Dobrescu Litere şi albine, sala UI3. Moderator: Andrei Bodiu

Loading… Please wait

Publicat de

0

boxele bubuie proptite în ferestrele căminului
la dușuri băieții fac ski nautic pe săpunuri
luminile orașului o colonie de bacterii sub microscop
hei! ne vedem la 10 la teleferic?

pe cer trece un satelit și prin el
se descarcă acum o enciclopedie a sărutului
sau poate kama sutra un loc nedefinit
din pântecul tău intră în fibrilație

sâni pufoși atârnă deasupra orașului
luminile de pe furnalul CET pâlpâie intermitent
un montagne russe undeva sinusoida țipetelor
descompusă de vânt pe segmente

cu tuburi de spray cât niște extinctoare
studenții și studentele își sting corpurile incandescente
apoi sărută posterele lipite pe ușă
pe monitoare scrie game loading… please wait

acum paznicul doarme telefericul va fi doar al nostru
cablurile vor șuiera vom urca pe spinarea acestui
animal adormit în poziție fetală acolo sus
mă voi scufunda în tine ca un mormoloc

în culcușul său de mâl lipicios
carnea ta va visa lichefiere dezintegrare
luminile orașului ne vor învălui trupurile istovite
într-un strat de cristale mâzgă și miere

Sinucideri în lanț de 8 martie

Publicat de

0

Un exercițiu propus la atelierul de scriere creatoare Lumina de Avarie. Trebuia să scriem monologul unei femei care vrea să se sinucidă de 8 martie. Ne erau date și câteva date biografice despre ea: are 42 de ani, e casnică și are 2 copii. Eu am uitat că e casnică, dar în rest am încercat să respect cerințele. Monologurile celorlalți membri ai atelierului le găsiți aici.

De ziua femeii! E nebun! Ce-i pasă lui? Mă va scuipa în față o națiune întreagă, gospodinele mă vor înjura, voi apărea în Click! și în Libertatea. O să ajung o femeie de serviciu sau nici măcar. Andreea Marin nu va mai avea concurență. Misoginul naibii! El are spatele asigurat! I-a promis Pro Tv-ul un post. E doar un amărât de informatician. Nu e nici director, nu e nici în consiliul de administrație, nici măcar realizator de emisiuni. Cum să divorțez în plină criză? Și nici nu e sigur că lui Neluțu nu-i va reuși… Va fi cel mai tare parteneriat. M-am speriat când a pierdut tot ce investise în imobiliare… dar va fi bine, îmi va cumpăra altă decapotabilă, la vară mergem la Rio, poate la toamnă îi aducem pe copii înapoi de la mama, sau când împlinește Mihai 12 ani, să îi mai creștem și noi… ultima oară mi-au zis că sunt mai drăguță și mai înaltă când apar la televizor. Bineee! Vreți la mall, vreți în parcul de distracții? Ciuciu! Va fi bine, ne vom uita împreună la emisiunile mele în reluare, crizele lui s-au mai domolit de când cu parteneriatul. De 8 martie, să-mi facă el mie una ca asta! Măcar să-mi fi zis mai repede, să am timp să vorbesc cu directorul să fie concediat… 8 martie… Doamne, ce frumos! Buchetele de flori de la fani și de la invitați, cadourile de la cameramani, primele de la director, mailurile cu: ”tu ai fost îngerul nostru salvator, îți urmărim emisiunea cu sufletul la gură”, ”îți suntem etern recunoscători”, ”ne vom boteza fiica după tine”. Și invitațiile la nuntă… câtor cupluri le-am adus fericirea!… S-a terminat cu toate astea. Nu pot să îi zic lui Neluțu. Ar fi în stare să mă arunce într-un râu sau să îmi sluțească fața, ca în filmele alea americane. Ehei, câte chestii din astea a făcut Neluțu înainte! Îi cunosc eu trecutul. A îmbătrânit, e om serios acum. S-a liniștit. Îl știe toată lumea, acum nu-și mai permite chiar orice. Mai ales că la anul vrea să candideze la președinție. Pe durata campaniei aș fi în siguranță. Adică în siguranță pe naiba! Exilată undeva într-un orășel, căzută în dizgrație, divorțată de Neluțu care își va investi toți banii rămași să mă umple pe mine cu noroi. Fără milă. Dar pe urmă… Dacă nu câștigă alegerile? Atunci sigur o să plătească vreun ucigaș… Amărâții ăștia ar fi în stare să te înjunghie și pentru câteva sute de euro. Nu, nici vorbă să îi zic lui Neluțu, mai bine mă răzbun pe nemernicul ăsta. Cum își permite el să mă amenințe?! Va plăti scump pentru asta! Eu voi muri cu cinstea nepătată, ca Lady Di, funeralii naționale, bilețele de dragoste pe piatra funerară în fiecare zi, telespectatorii în pelerinaj… Ziua femeii va fi și ziua morții mele. Nu știu cine o să-i mai consoleze pe toți oamenii ăștia. Și gospodinele, telespectatoarele mele cele mai fidele! Nu știu dacă atențiile soților lor iubitori le vor putea șterge lacrimile de doliu de pe fețe… ele vor fi în doliu în fiecare an de 8 martie. Mi se rupe inima, dar trebuie să o fac! Trebuie să scriu o scrisoare în care să îl rog pe Neluțu să mă înmormâneteze la o mănăstire, undeva în nordul Moldovei… Neluțu îmi va ridica un mausoleu… vor fi fan-cluburi și forumuri unde fanii vor discuta circumstanțele morții mele și apoi blogul pe care îl va face Mihai unde vor apărea memoriile mele postume, e băiat deștept, le are cu informatica. Nemernicul ăla, ar fi în stare! Fix în timpul emisiunii. Jigodia! În timp ce eu îi vindec pe oameni aceia îndurerați, în timp ce eu reunesc familii despărțite de vicisitudinile vieții și le oblojesc rănile și le aduc mângâierea, le readuc zâmbetul pe buze și în suflete, când ochii spectatorilor și telespectatorilor vor luci de lacrimi, el va insera în partea de sus a ecranului un banner ca la buletinele informative: știre senzațională, Monica V. își înșală soțul cu tehnicianul… Îl cred în stare. Dacă m-a făcut să apar pe toate ecranele din spatele meu, când prezentam știrile… Ah, și inimioarele cu inițialele mele pe prompter care mă făceau să roșesc toată sub fondul de ten și să mă bâlbâi la numele deputatului ăluia, care m-a și mustrat apoi la un bal, dă-l naibii de boșorog libidinos. Trebuia să-mi dau seama de pe atunci că omul e în stare de orice. Nu știu de ce i-am cedat. Ar fi în stare să strice un moment atât de înălțător, să întineze cu noroi cea mai pură emisiune, să învenineze telespectatoarele. Atâția oameni cumsecade în jurul meu, acele priviri pioase… îmi va fi dor de ei. De lacrimi, de aplauze… de domnul director… toți, în afară de bărbații ăștia cu care m-am îmbârligat, care întotdeauna m-au făcut să sufăr. Până și Neluțu, de când cu criza asta, și-a dat arama pe față, nu-mi mai face cadouri, nu mă mai scoate din casă, adio vacanțe și blănuri. Până aici! Iau jeep-ul lui Neluțu, că BMW-ul meu e la service, dacă nu mai e decapotabila e bun și jeep-ul. Oricum, altă variantă nu am. Hehe, măcar îi fac ceva stricăciuni. În noaptea asta e perfect. Și el oricum doarme în prima cameră. Voi intra cu 200 la oră în casa lui. Îl fac zob pe nemernic! Mi-e frică un pic să nu îmi distrug fața. Nu vreau să mă fotografieze paparazzi cu fața plină de sânge sau doamne ferește cu vreun ochi scos, obrazul ciopârțit, maxilarul dizlocat. Vreau să mor frumoasă. Dar casca de hockey al lui Mihai? Sper să nu-și fi luat casca cu el la bunică-sa că mă omor! Nu. Nu și-a luat-o. Așa o să fac. Îmi pun casca și totul va fi în regulă. Curaj Monica! Nu-i lăsa să te doboare!

Cum a fost la Institutul Blecher

Publicat de

1

Claudiu Komartin deschide cea de-a douăsprezecea întâlnire a Institutului Blecher cu prezentarea lui Alexandru Potcoavă, “un prozator matur, pregătit să construiască pe spaţii largi, cu inteligenţă şi acuitate.” Urmează lectura autorului.

După lectura lui Alexandru Potcoavă, Andrei Dósa este prezentat de Claudiu Komartin ca fiind “un poet deopotrivă ludic şi grav, care îşi conturează cu fiecare text o voce inconfundabilă.” Urmează lectura autorului şi o pauză.

Ce-a de-a doua parte a serii, secţiunea de dezbateri, începe cu recomandarea lui Claudiu Komartin de a se discuta “fără emoţii” despre lecturile celor doi scriitori. “Încurajez un comentariu critic, exigent, pe text”.

Adrian Suciu apreciază proza lui A. Potcoavă ca fiind una “foarte bună, scrisă prea cinstit, adevărat. Deşi vine dinspre realism, proza aceasta trebuie dusă mai departe. Mi-ar fi plăcut ca Ivan Ivanîci să-şi asume destinul de român, din momentul în care devine Ion Aluion; să fie român şi să te convingă de asta.” Despre poezia lui Dósa, Suciu nu doreşte să comenteze. “Sunt poet, detest să comentez poezia.”

Comentariul prozei lui Potcoavă continuă prin intervenţia lui Victor Potra: „Este o proză atractivă, pe care, însă, nu mă grăbesc să o laud foarte tare. Nu are ritmul pe care-l prefer eu la proză.” Cu toate acestea, Potra admite că: “te ţine mereu în priză, mereu se întamplă ceva.” Potra face câteva observaţii legate de “stângăciile” dialogurilor: “e nevoie de replici naturale, de tuşe de culoare.”

“Nu le găsesc nicio hibă celor patru capitole de proză pe care le-a citit astăzi Alex Potcoavă”, a intervenit Octavian Soviany. Familiarizat cu proza lui Potcoavă încă de la cenaclul Euridice, Soviany mai spune că proza citită demonstrează “stofa de prozator” a autorului. Cu toate acestea, admite că „personajele se individualizează la început, dar pe drum riscă să se piardă” (exemplifică povestea cu măcelăria care rămane neutră, deşi ingenioasă). Face recomandarea ca personajele să fie exploatate, să aibă “mai multă carne.” Despre Dósa, Soviany afirmă că “este poezia unui spirit care nu mai crede în nimic” şi remarcă “poemul cu noptierele”, pe care îl consideră “foarte bun.” O.S. avertizează că poezia lui Dósa poate cădea foarte uşor spre amuzament, în defavoarea poeziei, şi dă exemplu poemul “Monstrul sacru al scobitului în nas”, despre care spune că “textul este sub semnul jocului, al absurdului. Aceste teritorii ale amuzamentului scad din poeticitatea textului”. Apreciază şi poemul “Lucrurile părinţilor.”

Intervine Claudiu Komartin, care consideră că poezia lui Dósa mizează pe un “mecanism la vedere, uneori însă destul de subtil” şi remarcă textul “Euforia sufocării.”

Discuţiile continuă prin intervenţia lui Mihai Duţescu. Acesta observă la poezia lui Dosa “o anumită emoţie a mediului corporatist”, care propune “un teritoriu bun, nou” şi exemplifică prin versuri din poemul “Moartea foloseşte Gillette.” Duţescu consideră că “mixajul de vocabulare” dinspre domenii dintre cele mai ciudate spre cele delicate, aduc poeziei un plus. Cu privire la ultimul poem citit (“Monstrul sacru al scobitului în nas”), deşi iubeşte satira, Duţescu este de părere că are nevoie de ambiguitate şi de un profil psihologic care să ofere textului mai multă complexitate. Consideră “Lucrurile părinţilor” cel mai bun poem.
“Nu mi-a plăcut proza lui Alexandru Potcoavă”, a spus Duţescu. “Ea vine dintr-un postmodernism obositor, care nu-mi spune mare lucru. Nu cred nici că e o proză realistă. Văd realismul mai cinic.”

Poemele lui Dósa i-au placut foarte mult Mirunei Vlada. Aceasta face o conexiune între experimentele corporatiste ale poeziei Elenei Vlădăreanu şi poezia citită de Dósa despre care spune că beneficiază de “alt instrumentar.” Vlada remarcă “un tip foarte ingenuu de sexualitate, nemaiîntalnit la niciun alt poet tânăr.” Consideră poemul “Phallos” ca fiind “cel mai straniu, cu o atmosferă poetică bine întreţinută, cu un final foarte bun, fără a cădea in psihanaliză.” Vlada mai apreciază poemele “Uşa rotativă”, considerat “surprinzător” şi “Îmi este atât de ruşine” despre care spune că are “imagini foarte bune, construite din cuvinte nepoetice” şi avertizează asupra unui vers repetitiv, “din cauza mea…”, care poate părea facil, folosit în exces.
Cu privire la ultimul text, “Monstrul sacru al scobitului în nas”, Miruna Vlada spune că este un poem interesant prin faptul că “un element banal este dus spre absurd.” Claudiu Komartin intervine sugerând că vede acest poem în proză, “într-un fragment bine conturat”, nu în versuri.
Lui Alexandru Potcoavă, Vlada îi recomadă să insiste pe ultima parte a prozei citite. Nu crede că personajele au “carne”, după cum s-a afirmat anterior.

Florin Caragiu: “Proza mi-a placut foarte mult. În general, nu mă interesează lucrurile violente dintr-o proză, ci existenţa unor volte care să mă ţină conectat. Alex Potcoavă ştie să stârnească atenţia, în proza lui noul stă să apară.” Referindu-se la personaje, Caragiu nu le vede de mare complexitate, luand in considerare dimensiunile reduse ale prozelor şi frazarea scurtă. “Îmi place că nu apar momente de falseturi şi nu se epatează în proza lui Potcoavă.”
Din poezia lui Andrei Dósa, Caragiu a remarcat poemul “Euforia sufocării”, din care a citat un pasaj “memorabil”, care îi place foarte mult: „trupul meu e o panglică sângerie care leagă/…/cutia în care mă sufoc încet.” De asemenea, apreciază “atmosfera de detaşare” care alunecă spre absurd, “realităţi ca lipite, afiş peste afiş.” Despre poemul “Îmi este atât de ruşine”, Caragiu spune că este “o construcţie inertă, netensionată”, dar care poate fi un risc al poeziei prin forme “puţin artificiale”, dand exemplu versul cu acele bătrâne care prizează cocaină. Claudiu Komartin face o observaţie, afirmând că poemul “pare cam neted, nu are nicio adâncitură, are nevoie de o cadenţă.”

Mihai Duţescu intervine din nou spunând că titlurile poemelor lui Dósa nu sunt reuşite, iar moartea ca simbol al luptei corporatiste, după cum reiese din poemul “Moartea foloseşte Gilette”, nu-i place deloc.

Comentariile sunt continuate de Andrei Zbârnea: “poezia lui Dósa este inedită, anumite construcţii care ţin mai mult de tehnic, aplicate în poezie devin interesante.” Apreciază acest tip de poezie în care “omul se închide între betoanele capitalismului”, care “nu se prea găseşte în literatura contemporană.” Proza lui Alexandru Potcoavă i-a plăcut foarte mult, mai ales că îi aminteşte de istoria propriei familii.

Marius Ghilezan: “Am venit special pentru Alexandru Potcoavă, dar nu mi-a placut ce a citit. E o proză ca o respiraţie bănăţeană”, scoasă din Şcoala lui Daniel Vighi. Ghilezan consideră că realitatea străzii are poveşti mai interesante, care trebuie căutate şi exploatate în literatură. “În Statele Unite un autor te convinge din primele pagini; în România, uneori, nici după o sută de pagini nu te convinge.”
Ghilezan spune despre Dósa că scrie o “poezie curajoasă prin faptul că prizează o irealitate interesantă”, care l-a surprins plăcut. “Citindu-l, am avut impresia că e un tânăr aspirant care vrea să lucreze într-o multinaţională.”

Radu Aldulescu: “De regulă, romanul nu are impact citit în cenaclu. E foarte greu să faci o impresie dintr-un fragment. Din ce am auzit, mi-a plăcut şi m-a făcut curios să-i citesc cartea.”

În încheierea serii, Claudiu Komartin le mulţumeşte celor prezenţi şi anunţă invitaţii ediţiei următoare de la Institutul Blecher: Adrian Suciu şi Victor Potra.

A consemnat: Gabriel Daliş