revoltă/ riot police

te-am cărat în cârcă de mic

din anul zero al democraţiei

anul economiei fragmentate politic

din primii ani

când ai naţionalizat valuta

am crescut în frica permanentă de şomaj

a părinţilor noştri

după ani lungi de aşteptare

în continuare

stat feudal

stat fraudal

deci tu eşti uncheşul îndepărtat

care ne fute viaţa

fiecare acum gândeşte

sunt un om rezonabil

dă-te jos!

get off my case!

matrioşka cea mai mică

a mineriadei

băi zâmbet de satisfacţie provincială

dă-te jos!

acţiunea noastră are dublu efect

pe noi ne luminează

pe voi vă arde

daţi-vă jos!

3 txt inutile despre zăpadă

lucruri inutile

dacă cerul era senin mă concentram pe locul unde
era cel mai albastru
dacă ningea le dădeam fulgilor toată puterea
să ningă fără oprire

degeaba mă încordez și strâng din dinți
alte obsesii nu vor mai fi fascinație pură


doctor emoto

zăpadă: material pufos depus de vânt în jurul obiectelor. cristale nestricate, soare. forfotă umană, îngreunare. ora albastră. scânteieri piezoelectrice. stare amorfă. recristalizare sub stele.


absenţa e o forţă mai mare decât cele vii

zăpada anulează pentru o vreme scurtăturile.
mă uit cum îşi pierde strălucirea untura din borcan.
se împuţinează urmele umane, apoi şi cele animale.
toate urmele sunt întoarse spre mine,
iubirea mea rămâne fără subiect.

Memento

A fost blând, uituc şi poate ranchiunos,
reflecta doar dacă era depreciat.
Îi plăcea să mănânce şi profita
mereu de imprevizibilitatea vieţii.
A primit instruire de la un bancher evreu,
iar rudele îi spuneau: cel-cu-vino-încoa.
În hedonism n-a găsit acalmie ecuatorială,
doar extaz şi prigonire.
Haios în pagubă, atroce-n câştig,

ar fi vrut să mai trăiască un pic.

sacramento

să-i fi văzut pe ai mei toată familia dansând
acele frumoase cupluri mătuşile tinere
pe mâna unchilor ceasurile orex ojele

era o fată codruţa printre ei avea lumina sexualităţii
materie ductilă ceva la confluenţa dintre
fluiditatea părului blond
şi intensitatea expresivă a feţei
intensitate anulată mereu
de ceea ce încerca în toţi băieţii să trezească
animalitatea

reacţia întârziată la farmecul ei
impulsul de a fura maşinuţa verişorului
un mercedes alb cu uşile mobile
am făcut-o doar ca s-o impresionez
dar ea deja plecase în străinătate
iar eu a trebuit să dau maşinuţa înapoi

să-i fi văzut pe ai mei dansând pe sacramento
e ceva legat de vreme
care place la toată lumea
i se spune primăvară indiană din sacramento

adio prieteno

e doar un miraj
doar un tablou luminos
e cerul verde al serilor de vară

doar la echinox cade lumina corect
doar iarna e adevărată
când nicio combinaţie dintre bucurie şi nostalgie
nu rămâne valabilă

tocmai ai ieşit dintre trestii
mai luminoasă ca oricând
şi nu pentru mine

nu te mai pot mişca din interior
gândirea mea magică
nu mai pătrunde în gândirea ta

am crezut în haloul verde
care se retrage mereu
din fața noastră

tocmai am ieșit cu nervii din primăvară
las viitorului un ecou difuz
las viitorul celor șapte tigri asiatici

bruiaj metalic
plaje sonice în cădere liberă pe equalizer
decuplare de la aparatura
de întreţinere şi divertisment

În voia valurilor

István Domonkos s-a născut în anul 1940 într-un sat din Voivodina, Serbia. În anii şaizeci a devenit un membru marcant al cercului Új Symposion (Noul Symposion), împreună cu poetul Ottó Tolnai şi alţii. Acest grup a adus o schimbare de paradigmă în literatura maghiară din Serbia şi a influenţat-o inclusiv pe cea din Ungaria. Pe lângă activitatea literară, a fost şi cântăreţ de jazz la un post de radio din Voivodina. În 1979 a emigrat în Suedia, urmându-şi soţia de origine suedeză. Marea lui poezie, aşa cum spunea Roland Orcsik, s-a născut din ritmul schimbător al fenomenelor luminoase ale sudului şi nordului, ale Adriaticii şi Scandinaviei. Aş adăuga la asta distanţarea sceptică faţă de modelele culturale şi ideologice întâlnite pe parcursul existenţei. Cea mai importantă operă a sa este considerată a fi poezia Kormányeltörésben (În voia valurilor), pe care criticii o plasează printre cele mai importante realizări din poezia maghiară a secolului trecut.

 

În voia valurilor

lui István Bosnyák

Mintea mea rătăceşte în îndoială,
Aidoma corabiei fără ancoră
În voia valurilor,
Nădejde în dragostea nimănui nu află.
(Bálint Balassi)

SISTEME STIMULATIVE – diferite modalităţi de a creşte intensitatea muncii în industria capitalistă.
(Dicţionarul economic)

Progresul social demonstrează că proprietatea privată nu este o noţiune cu caracter etern.(Dicţionarul economic)

PROLETARIAT – clasa muncitorilor din societatea capitalistă care, deposedați de mijloacele de producție proprii, sunt nevoiți să-și vândă capitaliştilor forța de muncă.
(Dicţionarul economic)

IMIGRAREA POPULAŢIEI – migrarea cetăţenilor dintr-o țară într-o altă ţară în scopul stabilirii temporare sau definitive.
(Dicţionarul economic)

eu este
eu nu vorbește ungurește
trăieşte străinătate viaţă
bani limbă steag
imn timbru
căpetenii preşedinţi
scormoneşte adecvat
acolo unde te prezinţi
noi moare toţi
oricum pe frontul greşit
din craniul nostru mânerul
telului iese afară
curenţii pro
lume
curenţii contra
lume
asta sunt poezie
moartea peste
zidul chinezesc al cuvintelor trece
frazele vieţii
legate în piele de om
le publică scriitorii:
generalii
literaturilor naţionale
la mine miros tare bucătărie
naţională provoacă silă
patrie portativă
şi merge străinătate
mit viză de muncă
slănină în valiză
două kile de pâine
eu nu vede orizont nou
eu merge străinătate
străbate întinderi îngheţate
viaţa în blănuri de nurcă vine
loveşte pe la spate

eu este
căpetenii preşedinţi
noi moare toţi
oricum pe frontul greşit
eu este animăluţ cu blana brună
străinătate nu cântă-n strună
dă la mine pilulă
eu înghite
noi încetează
eu face cărţile
spune guiţ-guiţ
pat matrimonial
mănâncă caviar revoluţie rusă
caută noi
găseşte ion
ionoi ionoi
ioînnoi
este treizeci de ani
ziua arată
seara pipăie
noaptea pe pagini goale
viaţa dintre copaci ascuţiţi vine
dă mie la gioale

eu este
căpetenii preşedinţi
moartea peste
zidul chinezesc al cuvintelor trece
eu scrie scrisoare acasă
mama eu este purtător de viruşi
eu infecţie nu vorbeşte
atinge
eu supravieţuieşte doctrină idee sistem
la înmormântare de stat eu duce cruce
este alchimist al revoluţiei
cu floare de plastic butonieră
opt clase terminate
face chef străinătate
bombă magică
puşcă ţeavă îndoită
trage în rege mort
pe sufletul meu nu este chiloţi
revoluţie zarvă mulţime
cuvinte bărbi sânge
în ambalaj rafinat
congelat uscat
nu ia puterea lui samson

în nord curcubeu în zare
marx vine mănuşi albe
îmi rupe spinare

eu este
căpetenii preşedinţi
noi moare toţi
oricum pe frontul greşit
eu primeşte scrisoare
din eger trebuie adus
nenea vili
fiul lui gellért fifi
albanezul lasă femeie
bunicul cade bicicletă
vine salvare
miercuri este piaţă
vine preotul strânge impozit
spală cămaşă izmene
pliveşte mormânt
nu îndrăzneşte închide ochii
aude şoarece zgrepţăne

eu stă soclu de marmură
viaţa ridică pe vârfuri
mă loveşte peste gură

eu este
căpetenii preşedinţi
eu merge străinătate
mit viză de muncă
slănină în valiză
două kile de pâine
eu merge magazin pe jos
în magazin este dolores
ea este spaniol
ea lucrează la casă
este piept mare
moale masă
perişori fini pe picioare
miros bun unghii roşii
eu este curajos suficient
în faţa mea stă doi greci
ei cumpără pâine detergent brânză oaie
cel scund în păr are paie
în chiloţi este presiune fără egal
presiune este ilegal
eu stă

eu stă în faţa casei orbit
viaţa vine incognito
viaţa în ceafă m-a lovit

eu este
căpetenii preşedinţi
din craniul nostru mânerul
telului iese afară
eu merge stradă geacă de iarnă
aer zboară
pasăre-cum-îi-zice
câine de rasă la poştă
eu simte flori-de-ăăă
ohne-miros
eu gândeşte
eu nu merge acasă
ia sapa
ridică nivel de trai
face din şira spinării
linie curbă
grafic
eu obişnuit
disciplina capitalistă
eu are două zile libere
spaima de concediere
stă pe linia de asamblare
ea este profitul meu
eu face rost uriaşă avere
viaţa la cursele de cai cu tocul de binoclu
loveşte în ceafă cu putere

eu este
căpetenii preşedinţi
frazele vieţii
legate în piele de om
le publică scriitorii:
generalii
literaturilor naţionale
eu merge bibliotecă
joacă şah
acolo găsește pavlik
el este ceh
el face rocadă şi latră
după cucerirea rusă
marcuse godard sartre
morris laing russell nietzsche
kepler galilei newton
einstein poincaré lukács
marshall mcluhan
pavlik dă din gură
eu primeşte mat
rege şi doi pioni
lenin este emigrant
marx este emigrant
joyce musil mann brecht
bartók picasso chagall
marx o să doară pe el
soţia cheamă jenny
rilke baudelaire rimbaud
toţi hoinăreşte

eu mâncat fasole străinătate află
viaţa în faţa farmaciei din prima
lovește pe mine peste ceafă

eu este
căpetenii preşedinţi
eu merge străinătate
mit viză de muncă
slănină în valiză
două kile de pâine
eu merge dentist
acolo doctor herr schmidt
el arată fotografie
alb-negru
apără pod cu cască
hansi mort săracul
stomacul nu suportă
plumb urzică parafină
râme de pământ
banane de latrină
herr schmidt place pizza italiană
faţă de pacient nu este secrete
merge vara adriatică
place fustă usturoi
place femeie grasă
place din spate place din faţă
din est vine doamna cu coasă

eu laş tremur cu viteză
în sala de aşteptare viaţa cu paleta de muşte
loveşte pe mine în freză

eu este
căpetenii preşedinţi
moartea peste
zidul chinezesc al cuvintelor trece
eu împinge pe stradă
cumpără hot-dog
preţul este infim
genunchiul în pantaloni
loveşte bastonul de infirm
plecat dolores
la colţ stă un ungur
toată dimineaţa
el este rege în exil
când se pilește
el stă închisoare cinci ani
vede în oglindă
soare lună cotul-tisei spânzurătoare
în fiecare dimineaţă paznicul spune
atârnă şi pe tine ai răbdare
el atârnache străinătate
pe jos pe tren
seara frică
copacul şuşoteşte la fereastră
el taie copac
vine ecologiştii
scrie articol
articol apare ultima pagină
el nu mai vrea teatru
el vine psihiatru

eu atârnă de sfoară udă în eternitate
viaţa vede stele
pe tălpile mele la infinit umflate

eu este
trăieşte străinătate viaţă
bani limbă steag
imn timbru
căpetenii preşedinţi
scormoneşte adecvat
acolo unde te prezinţi
psihiatru spune
relax relax ungure
ce va fi loveşte plex
ce a fost n-a fost
merge alpi merge tirol
merge copacabana hawaii
merge serate baluri
în noua guinee canibalii încă face valuri
merge brazilia merge sahara
moscova ankara
merge pe străzi duce pancartă
văzut demonstraţie captivantă
provoacă pieton poliţist
agită eşarfă roşie
este comunist
cuvânt promite distracţie pe cinste
dezbatere-tortură
este proletar de modă veche
coase petic palton
mănâncă fără carne tocană
la cinema în locuri publice
răscoleşte pe ascuns
mătăsuri lubrice
când nimeni nu e pe fază
îndeasă ciocolată în faţă

eu pancartă pe umăr duce
viaţa vine cu baston de cauciuc
pământul de sub mine fuge

eu este
conducători preşedinţi
noi moare toţi
oricum pe frontul greşit
psihiatru spune la mine
doarme doarme
duşmani nu este
nu este şuşotit
fereastră copac
nu este celulă paznic spânzurătoare
cotul-tisei desigur
nu este ungur
cumpără câine
cumpără
merge spania mallorca
mănâncă
vede taur
miroase mimoză
mănâncă peşte sărat
ziar nu citeşte
veceru veceru
vecernie vecernie
prafuri de dormit prafuri de dormit
festivalulrevoluţiei
război de agrement
licitaţie de cadavre comerţ cu oase
împărţire sechestru
naţionalizare faliment
suflu întreprinzător
înlocuieşte muncă lockout

eu scapă cu bine
viaţa vine onoraribil
peste ceafă lovește la mine

eu este
căpetenii preşedinţi
eu nu vede nicăieri teritorial limită
eu nu vede nicăieri orizont limită
eu merge stradă
vede herr hallon
plimbă câine
lângă pavilion
el vine îndepărtata india
unde mare secetă
animale crapă
om zace mort
mama sare fântână seara
tata pleacă pelerinaj
el merge străinătate
este medic
este vilă piscină bani
apă lapte miere ulei
el mamă sare fântână seara
el mamă opt copii
toţi moare
arde cenuşă gange
el nu india
el nume nou passeport nou
el primeşte telegramă
tata arde cenuşă gange
el soţie buchenwald
el soție nervi ficat inimă plămâni
el soţie şezlong capot
el soţie comunistă doctor fizică
el soţie el soţie

eu ascultă el sporovăieşte
viaţa urcă încet pe catargul steagului
flutură acolo nebuneşte

eu este
căpetenii preşedinţi
eu merge străinătate
mit viză de muncă
slănină în valiză
două kile de pâine
eu este în voia valurilor
asta nu poezie
eu imită poezie
poezie este băltoacă
eu aşază în ea este burete
strică haine noi
în băltoacă găseşte
multe râme grase
pentru proletariat
aruncă undiţa viitorul proletariat
prinde baie
poezie este întreabă:
poate ţine şoarece mic
casă-întreagă în spate
dacă ascuns în gaură?
eu doi copii
eu drujbă
pădure taie lemne
eu ciupercă
eu pasăre
eu sălbăticiuni diferite
obiecte diferite
nume nu ştie
după-amiază întuneric obosit
seara băută zdravănă
femeie cearşaf pat
clitoris
pune deget
nu gândeşte colectiv
nu gândeşte privat

Djuphult, 1971

slowmo

în cea mai mare parte a timpului
realitatea însemna să
scriu într-un colț număr inventar

din când în când venea cineva și
sub ochii mei i se dilatau porii
cu fiecare emoție intram
într-o casă complet utilată
mă roteam pe-acolo nici n-aveam timp
să mă așez cum se cuvine
și trebuia să plec

am simțit cum prezența ta
modifică atmosfera neutră a încăperilor
ca fumigate cu iarbă dulce

fața ta e-n continuă schimbare
se tot adaugă diferențe la
starea inițială și se suprapun
fața ta e un flip book
și dintre pagini vine un curent de aer
cald

Jind pe final de iarnă

Pe străzi vezi doar studenți cu ochi somnoroși,
urme de var pe trunchiuri din primăvara trecută.
O pungă se agită deasupra asfaltului, fără potențial.

Barul Oldies la care te scoteam,
când încă mai aveam putere asupra ta, s-a închis.
Au golit orașul de bătrâni și au eutanasiat câinii,
au aruncat blănurile artificiale la gunoi.

Criblură, nisip și sare.
Barosul lovește betonul.

Studiez din toate unghiurile fructe de polistiren
sau îmi cufund mâna într-un material de consistența cimentului umed,
nu ating nicio profunzime umană.

Criza supraproducției de nuanțe gri.
Uite un găinaț de porumbel. Proaspăt. Gri.

Privesc în sus.
Mă scald într-o supradoză de jind.
Nori joși, vânt puternic.
Steagul Uniunii, lângă steagul Universității.
Răbufniri, explozii, semne.

transmisiones ferox

e mai mult decât un număr de circ
căluţul de lemn avansează în trap
către şemineul artificial

sunt în plin salt peste flăcări
sunt foarte curios în legătură cu mine

cum cad noile media din arborele cosmic
nu pot să-mi explic

prin exacerbarea capacităţilor extraverte
intenționez să devin
un fel de drojdie supranaturală
care înghite tot zahărul senzorial al lumii

şi-n stadiul acesta mă întreb dacă am voie
să fiu curios în legătură cu dumnezeu

vreau un transfer fucked up
o teleportare greşită în spaţiu
să plutesc în carcasa unui aparat radio
să emit muzică religioasă printre stele