touché*

*lui mateiu

ai intrat pe ușa joasă
a trebuit să te apleci mult
strângeai în mână șapca de muncitor
și aveai geaca aia verde de nailon
cumpărată din piață de la ruși
întotdeauna te-ai îmbrăcat ca un sărăntoc
ai trecut repede prin fața celor așezați pe bănci
chircit cu pași lungi de pasăre marină
eu urmam la rând
picasem cu un adversar mic de statură
foarte rapid și enervant
tot meciul se consuma la mijlocul terenului
nu am avut ocazia să îl atac să ajung
în celălalt capăt al planșei unde stăteai tu
prezența ta acolo mă făcea slab
și într-un fel eram fericit că voi pierde
vroiam să pierd cât mai repede
deja mă gândeam ca la următoarele tușe
să închid ochii când arbitrul face semn să începem
să mă îndrept așa către adversar să nu mai înțeleg nimic
să nu te mai văd
și toată puterea din picioarele mele dispăruse
și simțeam apăsarea aia din tine pe care o ai
întotdeauna când se întâmplă ceva cu
o anumită încărcătură emoțională
de parcă ți-ar veni să pleci să te ghemuiești
nu mai înțelegi nimic închizi ochii
pierzi în fața adversarului

s-a terminat repede
mi-am scos casca ăla
îi sare antrenorului în brațe dă mâna cu toți
tu vii și îmi spui nu-i nimic lasă că e bine
acum ai fața destinsă așa cum îmi place mie să fii

și mă bucur și eu

Anunțuri

când va veni ceea ce este desăvârşit, ceea ce este în parte va dispărea

intru la tine în birou îmbrăcat f casual o pereche de blugi rupți bocanci prăfoși un tricou verde cu cusăturile pe față scrie good karma și are desenată pe piept o piatră cu însemne mayașe care descifrate înseamnă ”atâta timp cât vom fi împreună nu va avea loc nicio eclipsă de soare”  nebărbierit de 4 zile și cu rucsacul ăla de armată pe umărul drept

și zic ce e cu astea și te ridic de la masă mă uit pe fereastră  imediat apune soarele și tu încă nu ai plecat de aici? mă așez la biroul tău îți închid toate documentele și aplicațiile toate ferestrele chiar și pe cele cu blogurile unor tineri poeți din generația 2000 apare imaginea de shut down de la windows te iau de mâna și ne îndreptăm spre culoar

ne oprim în dreptul unei reclame și scriem cu markerul mare peste oferta pentru abonament sau pe afișul cu  Aventura PrePay descoperă locuri exotice Brazilia Africa de Sud și Mexic ȘANTAJ EMOȚIONAL

oais! liftul coboară cu o asemenea viteză încât părul ți se ridică și flutură în jurul capului precum flacăra unei rachete ești un personaj dintr-un anime japonez nausicaa of the valley of the wind și ai venit să salvezi planeta asta ești foarte hotărâtă și nimic nu te poate opri

și pot să jur că atunci când ai venit ai intrat în lift ca într-o cabină presurizată care coboară până la o adâncime foarte mare în ocean unde e întuneric și frig și simțurile nu-și au rostul și lumina din tine e lumina unei lanterne care caută ceva în beznă

 și îți spun că asta nu o să se ți se mai întâmple niciodată și când trecem prin holul de la parter

luăm toate cheile de la bicicletele portocalii

le desfacem lacătele

strângem toți boschetarii și aurolacii din gara de nord și le dăm lor bicicletele

va fi ziua cea mai fericită din viața lor

vor inhala aurolac la gura metroului se vor plimba cu bițele prin intersecție noaptea și vor crede că sunt biciclete medicinale și fiecare are în fața lui un ecran cu plasmă se uită la un clip mișto în timp ce pedalează

și sunt cu toții în apartamentele lor din new york la ultimul etaj al unor zgârie nori sângele și banii sunt ai lor și curg așa cum vor ei așa cum și străzile de sub picioarele lor ca niște râuri de lavă sunt ale lor

și vom pleca din fața sediului orange râzând cu tripul ăsta în minte și vom ajunge la MȚR

și vom îmbrăca toate costumele populare pe rând și vom face câte o nuntă în fiecare costum așa vom întări legătura așa vom simți ceea ce a simțit brâncuși când a turnat coloana infinitului

și când se vor termina toate nunțile

ne vom muta cu mare fast în casa țărănească de la parterul muzeului

vom sta pe prispă să ne uităm ore în șir la lacul din munții făgăraș la ochiul albastru senin al mării mediterane cel care clipește primul pierde dacă ieșim pe ușa din spate în buenos aires dacă accesăm ieșirea de incendiu pe un fjord din norvegia la apusul soarelui pistruii tăi vor avea culoarea murelor sălbatice și ochi vor deveni puțin oblici lapona enigel iar dacă folosim trapa numărul trei de sub noi ne vom trezi în țara lui oz unde omul de tinichea a primit o inimă nouă prin transplant de la un dansator de flamenco leul are curajul lui richard inima de leu sperietorii îi iau foc încheieturile din paie de ovăz deschise la culoare fragile și camerele inimii scobite în coajă de bostan iluminate ca niște lămpi cu gaz explodează când te îmbrățișează și îi zboară pălăria

biet redneck secerat de glonțul unui soldat unionist în războiul civil dintre inima ta și inima mea

soldatul unionist dă din cap liniștit (pe neașteptate cuprins de un moment de pace lăuntrică pierdut pe un câmp de luptă atemporal unde încă se mai recurge la spionaj și contraspionaj tehnica învăluirii minarea terenului gaze lacrimogene incendieri disperatele lupte corp la corp) scuipă tutun și zice damn i almost missed it!

dar noi preferăm să nu ieșim pe nicio ușă

stăm la masa din bucătărie eu cu o omletă făcută de tine în față tu cu cana de lapte termosensibilă în mână o șuviță din părul tău este prinsă la geam jumătate din ea flutură afară în vânt ca flacăra unui balon cu aer cald șuvița ta este propanul și heliul kerosina și toți combustibilii ușori care te fac să zbori

și eu îți povestesc toate astea la masă și râdem și casa se învârte cu noi sparge marginea câte unui nor alb

dacă ne uităm afară pe geam vedem pedala wah-wah cu care jimmy hendrix dă corzilor o răsucire imposibilă îl invocă din nou pe The Big One

să vină să ne ia cu el acolo unde ayahuasca înflorește în țeasta băștinașilor acolo unde frunzele de marijuana sunt fractalice acolo unde opiumul din barometre nu coboară niciodată sub 776 de mm acolo unde oamenii concep gemeni și tripleți pe ecstasy acolo unde cocaina sparge creierele ca pe niște fiole cu adrenalină acolo unde heroina îți provoacă un orgasm mai puternic decât orgasmul colectiv al unui grup de delfini al unui recif de corali acea pastă fluorescentă care acoperă oceanul acea ejaculare care durează câteva zile acea cursă nebună a celulelor roșii de la mâna înghețată de emoție la buzele crăpate scurta fuziune cu sexul scurta fuziune cu inima oh echivalentul a câte grame de uraniu îmbogățit este inima mea câți megawați produce inima mea pe secundă ca să te încălzească pe dinăuntru

ce voință face ca inima asta să bată în continuu fără oprire timp de aproape un secol

cine suflă aer și cântă mereu la cimpoiul ăsta cine este acel bărbat în kilt care aleargă liber pe crestele munților scoțieni aleargă pe pătrățelele roșii și negre viața și moartea sângele și apăsarea teribilă a vidului din afara corpului meu care îmi face pielea șocant de albă starea de veghe și coma starea de veghe și coma când ne ținem de mână când îți spun că îmi plac sânii tăi când te pătrund și tu ești mai alunecoasă decât o vidră mai alunecoasă decât un pește-spadă și mai hrănitoare decât un cordon ombilical și mai pierdută decât copiii de aruncat ai lui ryu

cine suflă aer și cântă mereu în casa care plutește deasupra lumii deasupra norilor câștigând altitudine față de timpul care ne împresoară ca o atmosferă poluată de cianuri care ne perforează plămânii și memoria și voința și sexele și ochii calzi și mâinile neîndemânatice ca niște mânji ce abia învață să meargă pe noile noastre trupuri pe noile noastre zone senzitive coboară în pori în găurile  negre care absorb materia și energia dorința și plăcerea

și mânjii cresc îi îmblânzim pe stepele rotunde ale asiei galopează sar peste toate obstacolele puse de minte cartoane imprimate cu logouri obsesii și meme galopează pur sânge arabi printre boschetarii cu biciclete portocalii galopează pe strada pustie din bucurești și radu cosașu se uită după ei și știe că nu vor ajunge niciodată la locul unde se fac filmările știe că vor scăpa și vor galopa mai departe ca acei cai de pe caseta lui amelie fabuloasa amelie amestecați printre participanții de la turul franței și genghis khan ar ajunge până la marea caspică chiar de ar avea ponei în loc de cai attila ar ajunge pâna la oceanul atlantic chiar de ar avea doar măgari chiar dacă asta l-ar umili cumplit

și în fiecare celulă a mea se strecoară un cal troian plini de hormoni care au crezut că aici este cetatea celor care te-au răpit că aici te vor găsi  și odată cu venirea nopții ei ies și te caută îmi incendiază carnea te caută în fiecare colțișor și mă fac să mă trezesc noaptea îmi dau halucinații în care sergentul hartman din full metal jacket îmi urlă repetat în față  You little scumbag! I got your name! I got your ass! You will not laugh! You will not cry! You will learn by the numbers. I will teach you! Now get up! Get on your feet! și să nu mai pot adormi (someone falls to pieces sleeping all alone cântă chris cornell în clipul de pe youtube care se încarcă încet în spatele acestei ferestre de mess o perfuzie cu sânge donat de un sudor grupa sanguină zero care potrivit unor teorii nutriționiste ar reprezenta prima grupă sanguină sângele vânătorului sângele sălbaticului) să nu mai pot adormi îmi repet că trebuie să reușesc cu orice preț ies afara îmi aprind un camel și uite caravanele de cămile pe drumul mătăsii care este labirintul de puf din jurul buricului tău

și suntem din nou la începutul poveștii apostolul pavel își înmoaie pana în cerneală și începe să scrie cu o limbă de foc deasupra capului scrisoarea către corinteni

i ♥ caracal

drumarii
încearcă să-ți fure exaltarea minții
fetițele din sat
își doresc să ajungă la megastar
și toate acele vise
pe un picior de plai pe o gură de rai

este leagănul lumii
și al unei noi civilizații
proorocite pe OTV
soarele bate doar pe cealaltă parte
a globului
se înțelege că la magazin
găsești absolut orice

uită-te la un film cu gechi cean
să îți regăsești tupeul
pușca și cureau lată
sau crezi cumva că-i timpul
să te trezești?

faci cursuri de comunicare pe facebook
viața ta emoțională
începe după ce te loghezi
cabrează-te ca o contorsionistă
editează-ți statusul
moni andreea mică și plm for life

căsătorește-te cu mine bebiță mic
fii tu ana mea eu voi fi
meșterul tău zidar
construcții neautorizate & co
mireasa mea cu burtică
fumând numai slims-uri
nu uita să mă votezi deputat

bunul simț ar putea fi ultima frontieră
dar se găsește doar pe sub mână
și vocea lui florian pittiș se stinge
pe plaja de la vama veche
să te fut în ureche
e calificarneșiprodusedincarne

născuți și crescuți de cei care
ne împrumută celor de la FMI
toată lumea a fost acolo
un maț lung din cârpe înghețate
acoperite de promoroacă
în fața alimentarei

furtul e una din căile spre paradis
ul investitorilor
dar declanșează blitzkrieg
în mințile poeților de azi
și al celor ce le calcă pe urme
toate acele mioare împrăștiate
pe un picior de plai pe o gură de rai

uită-te la un film cu gechi cean
mai înveți niște scheme
ești pe ultimul loc de pe glob
mai neputincios decât toți ceilalți
dar asta nu te împiedică
să crezi în continuare
că ai superputeri

yankee lanes

dj-ul pedalează la platane
pe pista numărul 21 e spectacol
mișcări de rapper când își dau hai cinci
surferi care așteaptă valul
momentul
când ești gata să te ridici pe placă
lucruri care amintesc de românia
grămada cere vârf
și bila aruncată de ultimul
așezat turcește peste ceilalți
semnele celui care prinde la baseball
făcute de toți deodată
ca o ceartă între surdo-muți
așezați pe marginea pistei în lotus
înțelepți în șorturi largi și tricouri
mirosind a transpirație
vizualizează mental strike-ul perfect
noi îi privim de pe pista 22
preluăm schemele lor le adaptăm
facem galerie fluierăm
îl așteptăm cu brațele ridicate în aer
pe cel care a aruncat
suntem un mecanism
care în loc de roți dințate
are brațe ridicate în aer
facem piruete cu bila în dreptul umărului
ne apropiem de pistă cu pași de vals
popicele sar ca popcornul
undeva în spate un băiat și o fată se îmbrățișează
pe pistele alăturate (20 și 23)
două fete blonde aruncă bila perfect simetric
dj-ul pedalează în continuare la platane

Cum va fi ultima seară

după Edward Hirsch

Stai pe marginea bordurii în parcarea restaurantului,
ultimul fum are gust de filtru ars.
Portiera trântită te desparte de râsetele ospătărițelor.
Dai mai tare. Te închizi sub jetul de apă caldă
al muzicii din căști.

Te duci pe mal acum să numeri luminile
vapoarelor care se văd în depărtare.
Ai dormit în paturi cu din ce în ce mai
multe etaje, greutatea trupurilor te apăsa,
dar cerul și marea au fost și ele ale tale.

Nu e nimeni aici să te vadă
cum pipăi pereții după un întrerupător.
Ai vrea să imiți un personaj speriat din desene,
dar nu poți. Ești singur sub pojarul rece al nopții.
Dormi, dragostea mea, pe pătura de culoarea ceaiului.
Aici noaptea e infinită, liniștea nesfârșită.

Au début du souffle

”Almásy: When were you most happy?
Katharine Clifton: Now.
Almásy: And when were you least happy?
Katharine Clifton: Now.” (The English Patient)

Vino cu toată forfota ierbii șuierul cârceilor care se aruncă asemenea unor lasouri asupra aracilor, vino așa cum fructul crește în jurul sămânței. Vino! Fotosintetic, osmotic dar mai ales asimilant. Atunci îți voi da tot ce am chiar de va trebui să împrumut curaj de la alții. Mi-e frică de tine. E frica animalelor care atacă atunci când sunt atacate de animale mai mari. Vreau să dau piept cu tine. Nu mi-e teamă să te cunosc mi-e teamă de bunătatea ta, la care mintea și sufletul și trupul meu nu vor rezista. M-ai rugat să te duc la peștera înotătorilor ca-n filmul acela cu ”Swoon, I’ll catch you!” ți-aș fi răspuns că te duc și ne-am fi dus și ne-am fi uitat la picturile de pe pereți ca și cum noi am fi cei care le-am pictat și ne-am fi amintit baia aceea în mare, bucuria acelui înot matinal. Ăsta nu e un joc.

Nu a fost un joc nici când ți-am spus îndrăgostește-te de mine chiar dacă cerul e negru. Aș fi înregistrat asta pe o casetă, iar dacă ai fi ascultat-o invers ai fi auzit adevărul: ”mă iubesc pe mine iubindu-te pe tine!”, moment din care ai fi încercat să transformi acest adevăr, l-ai fi făcut să pară o minciună diminuându-i valoarea de afirmație, ai fi făcut din semnul exclamării mai întâi punct, apoi virgulă, puncte puncte și în final semnul întrebării. Ce simplu e pentru tine să faci asta! E o abilitate înnăscută. Aș fi inventat o metodă de levitație pentru tine, și aș fi numit-o metoda corporalitate zero.

Nu e ușor să descoperi un nou adevăr, dar mai bine lasă-mă să te învăț desprinderea, însă nu la perfecție, să ai în continuare nevoie de mine, să plecăm împreună.