adio sistem

dincolo de încurcătura dintre blocuri
in the middle of the concrete maze
descoperi o firmă de cadastru
abonată la contracte cu statul
cu dosare arhivate în bucătărie

luptele pentru limite
spațiale limite de lucru
lupte intestine
între vechile și noile metode
în lucru

băieții din ro pricep
c-o să se întâmple-n direct
cândva au scris pe ziduri
vanilla ice snap
și acum așteaptă ca politicienii
să calce pe bec

luptele dintre conceptele
cele mai îndrăznețe concepte în lucru
lupte intestine
între vechile și noile idei
spre binele ong-ului sacru

băieții din ro înțeleg
și-nțelege și ultimul cioflingar
băieții postează hashtag românia
viitorul e frumos violent și vulgar

la revedere spațiu submediocru
adio limite de lucru
lupte intestine
adio material subuman
la revedere

Fuga în Egipt

Egyptian Revolution Jan 25th 2011 – Take what’s Yours! from JoeChaban on Vimeo.

Mi s-a făcut pielea de găină. Am simțit că mă ustură ușor sub pleope . Ca atunci când îți vine să plângi. Mi-a venit să mă ridic și să plec în Egipt. Dar în loc de asta am început să caut cântece revoluționare. În loc de asta am început să scriu. În loc de asta voi spune: mă voi ruga pentru voi. În loc de asta voi scrie fraze lungi: mă voi ruga să nu fie folosit entuziasmul vostru, dorința asta pură de libertate în cine știe ce scopuri, așa cum s-a întâmplat la noi acum 21 de ani. (Deși e evident că libertatea miroase a petrol). În loc de asta mintea mea va căuta ceva și în loc de asta.   În doar câteva minute voi redeveni omul care își savurează libertatea și nu-i pasă de ceilalți.

Mi-am amintit de Caché. Camera care filmează casa unde stau personajele principale. Momentele când nu știi dacă  ceea ce vezi e de pe casetă sau e filmul în sine. Confuzia asta între real și virtual. Între manifestare și ce e dincolo de ea. Trecerile astea subtile. Tu unde ești? Asta mă întreabă Haneke. Tu unde îți savurezi libertatea? Stând într-un living încăpător certându-te cu soția, negând totul, negând amenințarea, incapabil să înțelegi că ești răspunzător? În spatele tău televizorul deschis, se prezintă știrile, încă un atentat palestinian, încă 10 morți, dar tu nu vezi nimic din toate astea, tu vrei să ai o viață liniștită. Negi totul.

21.12. (după douăzeci de ani)

în staţia autobusului 33 un panou:
82 la sută din timişoreni au uitat. tu?
am uitat dacă lea sorin era şaten

la catedrală nu are poză. nu avem sfinţi
nu s-a murit în închisori
în 89 nu s-a întîmplat nimic
doar că s-au scos uniformele din şcoală
şi-am dat foc cravatelor

piteşti = dacia; (roman braga + sorin lea + sandu tudor +
1234 decese = iliescu, băsescu, constantinescu.
arsenie papacioc se roagă pentru mîntuirea tuturor)

cred că sorin e brunet / hiperbolizat în mintea mea
uşor hristic şi poate frumos – dacă nu l-aş fi privit
în faţă prin februarie
proaspăt scos din groapa comună
cu un ochi de metal (7.62 mm)

text preluat de pe blogul poetei timişorene Moni Stănilă: http://dogmatista.wordpress.com/.