spațiu privat

sunetele scoase de păsări
sub norii mai blânzi decât
aburii din bucătărie
seamănă cu șlefuitul lentilelor
luna abia răsărită
elephant woman
dispare după un deal
poate nici n-a existat
și
încet încet
primele lumini rotunjesc spațiul
în jurul lor
unde am putea sta încolăciți
ca-n chihlimbar până-n zori
când briza va aduce
aerul sărat amestecat cu mirosul
fânului proaspăt cosit

jurnal [23.06]

desiș pe fiecare acoperiș
ceaușescu nu-și găsește drumul
spre elicopter

neonul pâlpâie pe dead souls
[joy division]
așază șinele să putem merge mai departe
omulețul e periculoso sporgersi
se aruncă

am rămas doar noi doi tată
și trei bucăți de săpun
în nuanțe diferite de gri

nu putem câștiga distanță
și nu ne putem dezice

fckr

you were such a bad fucker
you pushed your mind beyond
the point of no return

fii binecuvântată, zi cea mai lungă a anului

vreau să mă odihnesc în pace
reduc toate funcțiile vitale rămân
doar conectorii cei mai simpli

întâmplări aleatorii emoție ready-made
fenomenele naturale tot ce mă leagă

stau întins sub pomi
pocnetul corcodușelor
din ce în ce mai coapte pe pământ

aș putea să ghicesc unde vor fi
petele luminoase în fotografii
le păstrez în caz că din imaginile următorilor ani
va lipsi senzaţia de realitate

aș putea să sap o fântână
dacă mi se face dor de propria reflexie

5 x J = 0

cerințe

rezolvă această ecuație
unde J este o necunoscută
obținută prin prescurtarea
numelui tău
5 este numărul textelor
care nu au cum să influențeze
rezultatul final

artefacte

misterul m-a ocolit
locuiesc într-o colibă
lângă marile piramide

nu știu să zbor dar
odată și odată
voi descoperi unde duc
aceste cărări din nazca

mi-e frică de necunoscut
vopsesc în culori de război
fețele statuilor
din insula paștelui

te aștept
in the mood for love

infestarea

ne sărutam
lângă noi pe bancă
o muscă
nu se putea hotărî
să se spele sau nu

melanj

norii curg încet până la jumătatea ferestrei
și dispar
plonjez prin canatul fără nori
labirint de tobogane
o fetiță urcă pe cel galben ținându-se de margini
trimite înainte jucăria de pluș apoi
își dă drumul și ea pe jgheabul roșu

ochii ei aprinși ațintiți pe monitor
fumul de țigară în oglindă
mă trezesc
foi împrăștiate pe jos combinații de cuvinte
de analizat (gramatică generativă)
if you love me

privirea îmi alunecă de la ea
la reflexia ei la reflexia mea
la trupul meu întins pe pat

nici nu mai știu
când mă încearcă o mulțumire mai mare

radar love lizard

ultimii bani s-au dus pe bilete de tren
m-am ales cu două (cu asta trei) poeme

te-ai trântit pe pat și ai deschis televizorul
ne-am înduioșat pe animal planet
deși trupul tău specie cu totul nouă
după aproape o lună

gotta get a little place
gonna keep it real warm

n-am fost la tiff dar am văzut
o morișcă de vânt
cd-urile montate între pale străluceau
locomotive își coborau captatoarele
în fața depoului

mi-ai strâns capul între coapse
urechile s-au înfundat de la
schimbarea bruscă de altitudine

cu gustul acela acid pe limbă
m-am așezat lângă măsuța cu flori sintetice
accese de nerăbdare
îmi dădeau o senzație de slăbiciune
pentru că

noi nu renunț așa ușor la franța
noi caut familiaritatea
ca pe o partidă de monopoly
noi forțez apropierea
război pornit de o națiune
aflată în pragul unui dezastru umanitar

epilog

asta trebuia să fie
iubirea:
cineva să vrea
s-o ia de la capăt
și-n locul tău

j de la jurnal

[jurnalul tău ascuns printre cărți
nu era nimeni prin preajmă așa că am început
știam că nu pot să-l păstrez
trebuia să notez fragmente
încă de la primele pagini]

legat la ochi în fața oglinzii
faci semne cu limba
taie lemne îți sare o bucată
drept în față
în capul meu mă consum pentru orice
îmi place să-mi frec corpul de
gresia caldă a casei de la țară
le temps qui reste [2005]
Normal – SICK – Normal
și câteva pagini mai încolo
viața ta codată în același sistem binar
15 aprilie 2009 ADI

[colega ta a intrat în cameră
am ascuns jurnalul sub pătură
am deschis o carte la întâmplare
m-am prefăcut că citesc
cu jurnalul ascuns între coperți am
fugit din cameră]

de ce fac asta? ar trebui să am un singur răspuns
cel mai prost whatever
iubirea
altul m-ar descalifica pentru totdeuna
când visez că facem dragoste
tu ești mereu îmbrăcat

[nu-mi mai ajungeau notițele
citeam și fotografiam pagini întregi
voiam să am totul]

în privința unghiilor
cred că totul este pierdut
rezist cam o săptămână
fără să le rod
nici nu-mi dau seama cum îmi duc
deget după deget în gură
din fericire am un inel foarte frumos
asta mă mai salvează

în noaptea aia am măturat
toată casa de fericire
mi-am spălat și câteva haine

încălzim frișca până aproape de punctul de fierbere
tocăm ciocolata mărunt
apoi o punem peste frișcă
se topește
[un rând mai jos planuri pentru anul 2012
la persoana a doua]

inima mea insultată
în fine viața asta infectă
e ok no fear of doamne

[uite o rescriere după
un text de-al meu]

wejh [formula de salut inventată de prietenii mei. în chenar.]

[ciorna primului mesaj
pe care mi l-ai scris pe fb
ai renunțat la partea în care
te înșelai în privința
poveștii familiei D.]

please don’t tell my mother we covered
our mouths when we kissed
so that only our hands were kissing

[philip roth povestește în postfața romanului
complexul lui portnoy despre
o bucată de hârtie uitată pe masa
de la cantina unde lua de obicei prânzul
e vorba de 19 fraze fără legătură
roth a scris 19 romane pornind de la ele
plasând fiecare frază la începutul
câte unui roman
dacă nu mă vei ajuta să completez
ceea ce am reușit să aflu
voi fi nevoit să mă descurc singur
va fi cel mai dureros proiect
de creative writing]

♥ this shit

lui Vlad Drăgoi

e tot acolo
ploile nu l-au spălat
stai cu spatele la el
în plus vântul e favorabil
deci nu te deranjează prea tare
ba chiar ai examinat cu oarecare
drag culoarea și consistența lui sănătoasă
când l-ai făcut
zumzetul muștelor
crește amenințător
dai cu mâna și uiți de el
pentru încă o vreme
până calcă cineva
din neatenție
(adevărul e că ai știut
cum să-l maschezi)
atunci o să-ți pară foarte rău
și o să fii nemulțumit
de felul în care ai gestionat
propriul căcat
imaginea devine insuportabilă
abia când ești obligat să privești
zi de zi căcatul întins
pe o ființă dragă ca și cum aceasta
ar fi o substanță de revelare
care nu poate fi reutilizată
lasă că vin ploile acide

un buchet de nuntă mă izbește-n față

primit invitație la nuntă
powerpoint
cu andrea bocete
și versete satanice

prin ceață am deslușit și noi cândva
capela mică fără martori în florența
îmbrăcată ca-n ziua în care
te-am întâlnit eu ca-n ziua
în care ți-am plăcut
cel mai mult

acolo sus la belvedere
mirele și mireasa
punct alb lângă punct negru
purici
gata să-mi invadeze creierul

the faded tapes

hainele voastre se reflectă în monitorul stins al laptopului
o fotografie polaroid acolo lumina arde mai intens o rogi
să se întindă pe spatele tău foarte aproape de a deveni
cutia de rezonanță a respirației și vocii ei nu ca s-o înțelegi
sau să arunci și tu o mână de ierburi în gândirea ei magică
doar ca să amplifici senzația de bine membrele ușoare
ca la cinci ani când hoinăreai pe câmpuri urmau să intre
coasele poate simți și o gâdilătură acolo în gâtlej potențialul
de a face lucrurile pe care le așteaptă femeia asta de la tine
cineva ar trebui să schimbe naibii salteau să separe
odată pentru totdeauna zgomotele din bucătăria vecinilor
de gemetele voastre spațiul comun să nu mai fie
intersecția mulțimilor unu (tu stai acasă și te gândești
la ea) cu doi (ea stă acasă și se gândește la tine) glasul ei –
trâmbiță de jucărie când sângele se adună altundeva
doamne ce ar putea ieși de aici dacă ai prinde frecvența
dar tu iei câte un verset și-ți fondezi o religie sfântu așteaptă
bravo sau te închizi în fața evidenței ce ușor e
să spui că nu ești pregătit s-o salvezi cu adevărat (nu așa)
poate că te-ai născut cu zona din creier responsabilă
pentru conștiința vieții în doi extirpată și ai hotărât
e un fenomen care merită contemplat și admirat din afară
îți place să măsori luminozitatea stelelor ești totuși nemulțumit
de rezultate dacă stai aici și nu faci nimic nu te poți aștepta ca
extratereștrii să emită în fm

încă se mai zbate

dimineața

copiii au desenat pe asfalt
uriași urcând dealuri înflorite
cu pești mari în brațe

și-n jur s-au desenat pe ei înșiși
inimi cu ochi și gură brațe și picioare

șotroane în miniatură
să cadă lumina acolo ca un bănuț

am lăsat filmul pe repeat
obiecte în cădere trec prin cadru
o mână încearcă să le prindă
și nu reușește

seara

aerul e albastru prespălat
stelele se topesc asemenea cristalelor de zahăr
parfumul și carnația trandafirilor în flux
cineva face poze de la mansarda unui bloc

carnea tic-tac de câteva ori
în altă carne
încearcă să-ți amintești –
elementul nostru vital nu era
aerul

cum să-ți legi șireturile

mai ții minte cum te-au învățat
să-ți legi șireturile?
trebuia doar să ții degetul
legau funda cu mișcări lente

acum refuzi
să mergi mai departe
apeși cu degetul să nu
se desfacă aștepți
să ți se arate încă o dată

nimic nu mai e limpede