pe bus
în drum spre azilul unde-i bunică-mea
paralizată
la radio
o discuție politică
se pierde în argumente
care n-au legătură cu subiectul
în spatele meu
planuri de extindere
să închidă terasa
să mărească bucătăria
privirea periferică
închide acolo și
câmpul de maci
pe lângă care trecem
vocea mamei
să știi că eu încă sunt
legată de tine
presimt când ai probleme
vocea mamei
o carte poștală pe care scrie
positive energy
dintr-un omuleț pornesc
raze aurii bulevarde
șoferul schimbă postul pe
fericirea are chipul tău
urmează o porțiune umbrită de copaci
recunosc în geam
fața încruntată a lui taică-meu
din care nici eu
nici mama
n-am înțeles mare lucru
Cutia Neagră 
🙂 Da’ tu știi că îmi place.
ținând cont că mi-ați comentat și aici și pe facebook, este evident 🙂
🙂