fetele la care visezi
au tați puternici
la fel de relaxați ca
prietenii lor
fetele la care visezi
adoră jucăriile de pluș
puse pe autodistrugere
și harță
ele evită instinctiv
situațiile ireversibile
alungă cu ușurință
plictiseala zorilor
știu atât de bine
să organizeze petreceri
știu atât de bine
cine când și unde
trebuie să doarmă
știu atât de bine
să domine epuizarea
se înțeleg atât de bine
cu prietenele lor încât
un sunet care imită
scârțâitul roților în curbă
poate rezuma noaptea
fetele la care visezi
au atâta energie
nici nu e de mirare
că te confundă cu o băncuță
uite ce aş modifica sau retuşa puţin: la strofa 3 nu e prea clar de prima data la ce persoana se refera şi ce timp verbal, cînd vine aşa după primele 2 strofe (ele evită sau tu evită + chiar şi ştiu ăla), poate sunt eu de vină, dar poate un pronume personal acolo nu ar strica
la penultima strofă versul ăsta „ca să le rezume noaptea” îmi dă impresia de stîngăcie şi cred că strofa poate să ţină mai bine fără el (pentru că nu aduce explicaţii inutile şi e mai interesant aşa. sau dacă vrei să-l laşi, mai taie din cuvintele alea de legătură).
ultimul vers nu-mi sună bine deloc, e o mică preţiozitate
aş lăsa doar „fetele la care visezi
au atâta energie” şi aş completa cu altceva, nu ştiu exact ce, eu am înclinaţia asta de a termina rotund şi dacă aş scrie eu aş completa cu ceva de genul „taţii lor au atîta energie” 🙂 că tot i+ai lăsat pe taţi în pace, dar vezi tu
în rest e bine, o poezie bună cu limbaj precis bravo
mersi, am mai modificat una-alta
e fain și-ți dă dreptate. lovește-o disciplinar, educativ
🙂