copilul adus în brațe pe jumătate adormit
(când vârtejul întâmplărilor se domolește
și capătă dimensiunea unui vârtej de păr auriu)
într-o casă nouă pomenită seară de seară
de vocile excitate văzută de câteva ori de departe
se trezește primul și cercetează
așa și tu
ai deschis pe rând ferestrele din fiecare cameră
ai privit în stânga și-n dreapta
de aici poți controla viața mai bine
casa e supramentalul și monolitul tău
ești profetul ales să-i propovăduiască măreția
mă bucur pentru tine
așa cum doar cel ce aparține unei religii
care diferă în foarte puține puncte de a ta
se poate bucura
Cutia Neagră 