mestecă gumă în aburii cartofilor
o mașinuță teleghidată parcurge kilometri de covor rustic
siluete alunecă peste luciul calendarului chinezesc
fotografiile familiei sunt atrase în câmpul de forță al televizorului
ceasul de perete ticăie grețos
cât de eficient le sunt bruiate vocile
vorbesc
prețuri reclame și știri pe întuneric
înainte să adoarmă
se citeşte destul de greu poemul tăiat aşa. parcă mă împiedic mereu în ceva. am simţit nevoia să tai altfel rândurile ca să înţeleg şi eu ce ai vrut să spui. dacă ai tăia rândurile firesc, s/ar citi mai ok, ar fi mai cald şi „mai aproape de cititor”. cel puţin, mie aşa mi se pare.:)
mestecă gumă în aburii cartofilor
o mașinuță teleghidată parcurge kilometri de covor rustic
siluete alunecă peste luciul calendarului chinezesc
fotografiile familiei sunt atrase în câmpul de forță al televizorului
ceasul de perete ticăie grețos
cât de eficient le sunt bruiate vocile
vorbesc
prețuri reclame și știri pe întuneric
înainte să adoarmă
da, cred că ai dreptate.
mersi, diana 🙂