În următorul număr al revistei Poesis International vor apărea, printre multe alte chestii mișto, câteva poeme de Krusovszky Dénes, în traducerea mea.
Ce frumos e să te strici
de Krusovszky Dénes
Ar trebui să fiu rău
să spun ceva despre asta,
cum trecem unul pe lângă
celălalt, ce frumos e,
ca semnalizatorul autobuzului,
ce frumos e să te strici,
toate stațiile sunt capăt de linie.
*
Nu simt nimic,
se mișcă obosiți, cuvinte reci
bocăne în malaxor.
*
Geamul compartimentului
scânteiază totuși
la sfârșitul tunelului,
un cadru gol, atât,
în spatele lui nu există peisaje,
dacă ar fi din nou întuneric,
poate m-aș vedea
pe mine însumi.
*
Pe urmă să fii liber,
ca un obiect,
încerc să-mi imaginez,
de exemplu un ciocan,
îl apuci
și nu există în el dumnezeu.
*
Niciodată nu este aici și vorbește,
ce frumos e să strici,
obrazul cu barbă să zicem,
dar ceea nu este aici vorbește,
nu-mi mai amintesc nimic despre noi.
*
Oare ce ar mai putea spune
vitrina măcelăriei despre pășune?
greu de tradus poezie. am incercat si eu din ucraineana si rusa dar m-am lasat pagubas. cu cit e mai originala si mai buna e mai greu de tradus. nu pot sa-mi dau cu parerea cind e vb de maghiara, asa ca doar te felicit : ) in rindurile de mai sus nu ma impresioneaza krusovszky, dar revin la ce ziceam la inceputu mesajului. oricum, poezia e izolata, circula mult prea putina poezie intre limbi, tari, spatii culturale, se traduce prea putina poezie, asa ca orice efort e de apreciat. spor!
mersi!