neatenția mea se materializează
undeva la capăt de linie
în timp ce eu trec strada
fluierând
mă trezesc pe capota troleului
lovesc cu pumnii parbrizul
strig șoferului să oprească
el vorbește cu cei din cabină
coatele pe volan
geci vătuite fețe cerate
troleul are picamere
în loc de roți
tot cadrul se zguduie
oamenii aleargă din toate părțile
huiduie șoferul
până la urmă mă observă
mirat
lumea vrea răzbunare
îl ducem în camera motoarelor
capul și brațele desfăcute
sunt fixate în spuma de etanșare
ce se revarsă din motoare
se execută trepanația
totul e pregătit
mi se face loc
penetrez dura mater
maiestuos
jubilând
Cutia Neagră 