Stau pe scări, învârt paleta în paharul gol.
În fiecare dimineață femeile de serviciu
scot în fața intrării tije de flori putrezite
în ghivece improvizate din peturi.
Portarul trage o linie întreruptă în jurul clădirii
și desenează o foarfecă la capătul ei.
Se proiectează slide-uri în sălile goale.
Între coperțile lucrărilor de licență
sunt foi albe pe care coordonatorii și studenții
au jucat x și 0.
Laborantul toarnă substanțe dintr-o sticlă în alta,
dintr-o sticlă în alta,
dintr-o sticlă în alta.
Mă uit la clădirea telefoanelor și realizez
că nu am văzut niciodată pe nimeni
deși sunt zeci de ferestre.
S-a pierdut o secvență de date.
Cineva a preluat secvența asta
și face o farsă.
O parte face farse
cealaltă parte le așteaptă, le interpretează,
le ridică la rang de istorie.
Învârt paleta în paharul gol,
un păianjen minuscul plutește
dinspre încheietura mâinii stângi
înspre încheietura mâinii drepte.
Cutia Neagră 