No, deci cine nu vine riscă să îi cadă rubinele ticăitoarei din piept, riscă să nu prizeze niciodată praf de puşcă adevărată şi există de asemenea pericolul real ca ochii săi să devină butoane de restartare la un calc.
Prin urmare, dacă nu vreţi să fiţi luaţi cu forţa de acasă unde frecaţi menta fără rezultate sau de la terasa de pe rep, ar fi bine să vă prezentaţi de bună voie şi nesiliţi de nimeni, în şir indian, sau doi câte doi ţinîndu-vă frumos de mînuţă, la Okian. Să ne distilăm, curentăm, aeropurtăm, teleportăm şi dinamităm împreună pe nava mamă Lumina de Avarie. Acesta este un ordin! Iar ordinele nu se discută.